luni, 10 septembrie 2012

Ce au in comun cosmeticele "de lux", "dermatocosmeticele" sau "cosmetice profesionale"?



Dimineata, inspirata de acest articol publicat de Clarra, mi-am dat seama cat de multa lume este amagita in zilele noastre de marketing. In domeniul cosmeticelor, exista cateva trenduri: cosmetice, dermatocosmetice, gama de lux, limited edition, private label, professional line, natural. Si cred ca mai exista cateva astfel de categorii.

La prima vedere, ele se diferentiaza prin 1. preturile foarte mari sau foarte mici, 2. ambalajele foarte sofisticate, sclipitoare, pline de swarowski sau din contra, simple sau eco-friendly si 3. disponibilitatea pentru publicul larg inexistenta - se vand in saloane de cosmetica sau cofura, prin parteneri, prin sisteme piramidale sau se gasesc pe rafturile magazinelor sau, mai rau, pe tarabe in soarele amiezii , la gura de metrou.

Indiferent de cum sunt ele etichetate, mai pompos sau nu, indiferent de pretul lor sau de numarul de drumuri pe care trebuie sa le facem pentru a putea pune mana pe o sticluta de 5 ml cu licoarea magica, toate au un ingredient comun: lista de ingrediente.

Exista un singur standard sub care se pot eticheta cosmeticele, si acesta este standardul INCI. Exista si mici variatii de la INCI. De exemplu, apa este etichetata fie ca Water, fie ca Aqua/Water, ambele fiind corecte. In Uniunea Europeana este obligatoriu sa se listeze cei 26 de alergeni recunoscuti de pot aparea in ingredientele ce parfumeaza un produs (fie parfum cosmetic, fie ulei esential). De aceea veti vedea de multe ori, pe langa "fragrance" si denumiri precum "geraniol" sau "eugenol".

Pe lista de ingrediente, asa cum probabil stiti deja, denumirile sunt, pentru ochiul neantrenat, "naucitoare". Un mix de engleza si romana. Motiv pentru care s-a lansat si curentul care afirma cu tarie (si mandrie, prosteasca as adauga), ca daca nu poti citi numele unui ingredient, nu trebuie sa il pui pe piele. Ei bine, sfatul meu este: inainte de a va alarma, invatati sa cititi acel nume, cautati- semnificatia si linistiti-va (sau nu, depinde de ingredient, evident). De ce sa ne speriem de un ingredient precum Tetrahexyldecyl Ascorbate, care nu este altceva decat o varianta a vitaminei C, si anume una solubila in ulei si rezistenta la oxidare? Sau sa ne speriam de Butyrospermum Parkii butter / oil, care este untul (sau oleina) de shea ? Daca vi se par complicate denumirile , uitati-va cu atentie si veti descoperi ca o denumire foarte lunga pare sa fie de fapt ca un cuvant compus din germana. Tetra-Hexyl-Decyl ascorbate. Acum se pronunta mai usor, nu? Si de ce denumiri "pompoase"? Simplu: pentru a avea un limbaj comun, s-a decis ca felul in care se denumesc ingredientele cosmetice sa fie acesta: denumirea chimica ("de laborator")  in limba engleza a ingredientului (de exemplu peroxid de benzoil in romana este benzoyl peroxide in engleza), si, pentru ingredientele "botanice" (extracte de plante, unturi, uleiuri), denumirea stiintifica, in limba latina. Ambele sunt extrem de folositoare pentru a diferentia diferitele ingrediente asemanatoare (de exemplu tipurile de vitamina C, unele solubile in apa, altele solubile in ulei - in esenta sunt tot vitamina C, dar chimic vorbind,sunt substante diferite, si este normal sa fie denumite din mod diferit. La fel, pentru "botanice" - de exemplu tamaia care se gaseste si sub forma Boswellia Carterii sau Boswellia Serrata ).

Apoi, ingredientele trebuie sa fie in mod obligatoriu trecute in ordinea descrescatoare a procentului folosit in acel produs. Ingredientele al caror procent este mai mic decat unu nu urmeaza aceasta regula, in sensul ca pot sa fie listate in ordinea aleasa de producator. Astfel, puteti cu o mare aproximatie sa aflati asa, in mare graba, din ce e compus un produs cosmetic. Si aceste ingrediente, plus modul de ambalare (si in anumite cazuri pH-ul dau) ii dau valoare, si nu denumirile pompoase de mai sus.

Puteti avea surpriza ca un brand aparent "no name" sa aiba un produs foarte bine formulat si ambalat corespunzator, in timp de unul de lux sa se prezinte intr-un borcanas ineficient, care prezinta riscul de a contamina produsul sau de a afecta ingredientele sensibile la lumina si aer (multe active cosmetice sunt sensibile la oxigen si lumina soarelui, asa ca, daca vreti neaparat sa cumparati un produs ambalat in borcanel, macar asigurati-va ca borcanelul este mat sau, daca nu este, ca il veti tine permanent la intuneric).

Asadar, pana la urma, noaptea toate pisicile sunt negre. Lasand la o parte marketingul (de multe ori de-a dreptul agresiv si mincinos), ceea ce conteaza este ce se afla pe lista de ingrediente. Invatati sa o interpretati corect, si veti merge la cumparaturi informate , veti face alegeri sanatoase pentru voi si portofel, si , de ce nu, va veti simti mai bine pentru ca nu v-ati lasat pacalite :)

Voi ce game de produse cunoasteti , din cele de mai sus (sau altele noi), si ce parere v-au facut?

p.s. imaginea de mai sus, preluata de aici, reprezinta faimoasele Galeries Lafayette din Paris. Un adevarat RAI plin de doamne de toate varstele, ce adulmeca parfumuri si testeaza cosmetice :-)Of, pe vremea cand am fost acolo nu eram atat de pasionata de parfumuri sau cosmetice, eu cautam raionul de haine pentru gravide :-)) Daca aveti drum in Paris, doamnelor, cred ca va trebuie minim o zi pentru a explora galeriile :)

vineri, 7 septembrie 2012

DOOM's day

Dragele mele si dragii mei,

eu nu inteleg noile reguli DOOM de a scrie niciun, nicio legate. Asa ca eu o sa scriu tot cum m-a invatat doamna invatatoare, si mai apoi doamnele profesoare de romana pentru care am tot respectul! Nici un, Nici o.

E doar senzatia mea, sau asta este o legitimare a lipsei de educatie ? Pentru ca "prostimea", ca sa ma exprim plastic, asa scrie din nestiinta, hai sa o legitimizam, conform legii majoritatii?

Just venting....
* later edit*

Am cautat si explicatia din DOOM: Pagina 4. O fi asa, c-asa e regula. Dar mie tot nu imi place. E ca si cum cineva isi mai face de lucru ca sa justifice banii primiti pe documentare.



SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE

I. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul, niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun, nicio, care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli.
                1. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953, dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe:
-          a. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire, de exemplu, de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul), scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat - între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt;
-          b. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când, cât, cum, de cât, de cum, o dată sau odată, odinioară, unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile, în care componentele îşi păstrează individualitatea, şi cuvintele compuse sudate. Astfel, şi până acum trebuia să se distingă, de exemplu, şi în scris, între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”, „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare, oarecare, oricine ş.a. şi, respectiv, fie care, oare care, ori cine.
        2. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem, de pildă, între:
- niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi  nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi);
- niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt
- combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala, de exemplu, adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten).
Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare, destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii, nu numai al analizei gramaticale.
        3. Grafia niciun etc. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun].
        4. Ea nu numai că nu îngreunează, ci, dimpotrivă, uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză.
        5. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei.
        6. Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare. 

Silicone Power: Basic primer turning better!

Nu obisnuiesc sa folosesc produse de machiaj decat arareori, si atunci merg pe variante foarte foarte simple: fond de ten, machiajul ochilor, si gata. Fara blush sau ruj. Si pana acum cateva zile nu am folosit un make-up primer. Am cumparat unul de la Sephora (SEPHORA smoothing primer), 25 ml. extrem de simplu: dimethicone, dimethicone crosspolymer, phenoxyethanol (nu sunt 100% convinsa ca am retinut ingredientele, o sa corectez cand ajung acasa lista - nu stiu sigur daca nu era si un cyclomethicone pe acolo :) )

Primerul este foarte simplu formulat, fara nici un fel de iritant, dar si fara nici un fel de alt ingredient care sa aduca un plus de beneficii pielii. Un antioxidant, sau un ingredient propriu pielii (sa le numim deci skin-identical, suna mai frumos in engleza) sau ingredient cell-communicating (aici chiar nu am gasit o traducere frumoasa in romaneste). Are doar silicon si conservant. 

Folosit pe fata, lasa o senzatie matasoasa, pregateste pielea pentru aplicarea produselor de machiaj, insa nu face nimic altceva. Nu matifiaza, de exemplu - iar pielea mea cu exces de sebum ar dori sa beneficieze de un asemenea plus. Asa ca am pornit la imbunatatirea lui, despre care o sa va vorbesc mai jos. Deocamdata o sa va spun de ce am inceput eu sa folosesc primer-ul :)

Totul a pornit de la dragostea mea netarmurita pentru siliconi. Cyclomethicone, Dimethicone si variatii. Imi plac pe par, si imi place cum ii simt pe piele. Am un ten gras si textura lor este minunata. Am cateva serumuri care imi bombardeaza piela cu antioxidanti, si care sunt bazate pe siliconi. 

 

Dimethicone spre exemplu este printre putinii agenti oclusivi aprobati de FDA (pe langa alantoina si untul de cacao). Ce face? Ajuta la reducerea pierderilor de apa transepidermale (TEWL in engleza, trans epidermal water loss)

Dimethicone este un silicon solubil in ulei, non volatil, folosit in produsele de ingrijire a parului, dar si in alte produse de ingrijire corporala. Sta la suprafata pielii si formeaza un film protector, avand in acelasi timp si rolul de a nu lasa ingredientele benefice pielii sa se "piarda" (de ce imi vin in minte aceste descrieri doar in engleza?). Este si un agent de lubrifiere, emolient, "carrier". Pentru par - este minunat pentru a reduce frecarea, imbunatateste pieptanatul (ud sau uscat), si il veti gasi in produsele anti-frizz. Ca si vascozitate, poate fi fluid, precum apa, sau vascos  ca mierea, de exemplu. Cu cat este mai putin vascos acest ingredient, cu atat se va intinde mai repede pe piele sau par.

Produsele care contin dimethicone lasa pe piele o senzatie catifelata, matasoasa, se intind usor. In general , se foloseste in proportie de 2-5% in produsele de ingrijire a corpului si parului (emulsii, sampon, balsam), si nu este potrivit pentru tonere, de exemplu (fiind solubil in uleil)


Cyclomethicone este tot un silicon ( veti gasi mai multe tipuri de cyclomethicone, toate pornesc de la o structura ciclica, dupa cum le spune si numele, bazata pe siliciu - le recunoasteti dupa INCI %siloxane - de exemplu  Decamethylcyclopentasiloxane, care este tot cyclomethicone). Cyclomethicone este un silicon incolor, inodor si volatil, insa, spre deosebire de apa sau alcool, cand se evapora nu lasa o senzatie de "racorire". Este foarte folosit si el in produsele de ingrijire a parului (serumuri, balsam de par, parfumuri, deodorante). Este solubil in ulei, la fel ca si dimethicone. Datorita faptului ca se evapora si se intinde usor pe piele sau par, este folosit pentru a livra cat mai uniform alte ingrediente benefice pielii, dupa care se evapora si lasa si el o senzatie matasoasa pe piele.

Deoarece exista mai multe tipuri de cyclomethicone, acestea au si puncte de evaporare diferite. Unele pot sa fie incalzite, altele nu prea. Depinde de la cyclomethicone la cyclomethicone. Majoritatea insa nu se trimit pe calea aerului, datorita acestui "flash point" scazut (daca se stocheaza in cala avionului langa o sursa de caldura, se pot evapora, in recipient presiunea va creste pana cand acesta va exploda).

Siliconii au o molecula prea mare pentru a fi absorbiti in piele, nu blocheaza porii, insa fiecare tip de ten poate raspunde diferit la contactul cu ei. Eu ma simt excelent, nu imi simt tenul incarcat, insa daca folosesc un produs de tip serum pentru varfuri si pun prea mult, parul meu isi va pierde din volum, pentru ca are firul foarte subtire oricum - trebuie sa am mare grija sa nu exagerez, mai ales daca acel produs este un balsa mde par, ce deja contine ingrediente care vor adera la firul de par - agenti de conditionare, panthenol, proteine de ovaz si dimethicone). 

Pe foarte foarte scurt, am compilat cateva din informatiile pe care le detin despre cei doi siliconi pe care ii iubesc :). Nu am pretentia ca acesta este un tratat stiintific, exact aceleasi lucruri pe care le-am scris aici i le-as explica de exemplu celei mai bune prietene care habar nu are chimie. Asa ca sa nu va suparati daca nu va scriu un tratat , ok? :-)

Si revenind la primer-ul de la Sephora.... Pentru ca are toate calitatile sa fie un produs care ar putea livra ceva pielii si ar putea sa stopeze pierderea de apa, am zis sa mai includ ceva pentru pielea mea . Si m-am gandit la matifiere si antioxidanti. Ce am facut? Extrem de simplu: dupa aplicarea produselor din rutina mea zilnica de ingrijire, pun in palma urmatoarele ingrediente:
1. un varf de cutit de pudra de seva de bambus micronizata (denumita si "siliciu vegetal" - siliciul este unul din ingredientele folosite in make-up pentru a conferi tenului un aspect mat)
2. cateva picaturi de dilutie de extract CO2 de vanilie in ulei de cocos fractionat (un ulei foarte lejer pentru piele, iar extractul de vanilie are proprietati antioxidante, nu mai zic de parfumul sau dulce !)

Dupa ce am amestecat asa, "romaneste", cu degetul (curat) cele doua materii prime, am adaugat si o pompita de serum si am continuat omogenizarea. Rezultatul? Serumul arata deja opac, are o culoare usor maronie (multumita vaniliei), iar aplicat pe piele este un deliciu olfactiv. Si, dupa ce se intinde bine, se simte deja (si se vede) efectul matifiant.

Din pacate nu pot sa va spun pentru cate ore se va pastra. Tenul meu este foarte gras, iar acum la ora 13:00,  daca trec usor mana peste fata, simt un pic catifelara lasata de produs. Nu am fata o balta de ulei, are un usor aspect mat, ceea ce ma multumeste. Desigur, pentru un efect mai de durata sau mai eficient, mi-am mai cumparat inca un primer fara iritanti, despre care o sa vorbesc cu alta ocazie.

Mi-am zis deci ca pot lua un produs relativ ieftin fata de alti primeri (45 RON) si, cu materialele pe care le am in casa, sa profit de calitatile dimethiconei, ale pudrei de seva de bambus si ale unui alt ingredient uleios la alegere (maine o sa incerc poate cu ulei de merisor sau de castravete, cu o picatura de Q10 si bisabolol!). Distactia continua deci, si m-am gandit sa va spun si voua despre experimentul meu, o data cu cele cateva informatii extrem de generale despre cyclomethicone si dimethicone :)


p.s. exista is o varianta de primer de la Sephora imbunatatita, poate o incerc pe viitor :)