marți, 5 august 2014

Gânduri de dimineaţă: de ce nu folosesc marile companii mai multe uleiuri în creme?



În principiu, ne putem revolta. Găsim pe etichete uleiuri minunate, dar la procente infime. Sunt companiile zgârcite? Vor să facă profit şi ne păcălesc cu marketingul? Nu au încredere în puterea vindecătoare a naturii? Nu vor să facă afirmaţii netestate?

Cred că în primul rând o companie se uită la costuri. Sunt firme care produc pe zi câteva tone de produs şi spun că e o zi proastă din punct de vedere al producţiei. imaginaţi-vă câte ingrediente se folosesc,  scala la care se lucrează. Apoi, compania îşi face întotdeauna un challenge test. Crema respecitvă este supusă câtorva cicluri îngheţ-dezgheţ, centrifugare, încălziri şi răciri repetate, teste de rezistenţă a conservantului etc. Se estimează durata de viaţă. Nimeni nu vrea să meargă la raft şi să aleagă un produs rânced, nu? Uleiurile vegetale râncezesc mai devreme sau mai târziu şi mecanismele de protecţie la oxidare nu pot face produsul rezistent o veşnicie. Nu poţi garanta felul în care sunt depozitate în magazone şi dacp sunt cine ştie ce probleme în lanţul de transport. Poate se strică climatizarea într-o zi de august. Poate la raft sunt expuse sub lumini colorate şi iată, oxidare şi căldură. De ce să rişte o companie care, vă reamintesc, nu lucrează ca organizaţie caritabilă?

În primul rând companie va prefera ca tactică să foloseasa esterii sau uleiurile ce râncezesc foarte greu (grăsimile saturate sau uleiurile minerale). Veţi vedea siliconii (*siloxane, *cone), veţi vedea esteri (senzaţie mia degrabă de uscat, uşos absorbabile, fără miros şi cu viaţă îndelungată: isopropyl myristate sau palmitate, c12-15 alkyl benzoate, coco-caprylate/caprate etc.). Esenţele fine şi perisabile sunt mai degrabă vândute în serumuri şi produse mici, bine conservate şi pline de antioxidanţi foarte puternici (BHT şi tocoferoli, vitamina C, acid cafeic, acid ferulic etc).

Sunt esterii mai răi decât uleiurile vegetale? sunt de ocolit? Eu zic că nu, dar depinde de fiecare filosofie de viaţă. Mie îmi plac ambele. Îmi fac un produs şi în câteva luni îl consum. Uleiurile nu prea au timp să râncezească. Dar am avut şi surprize, evident (mai ales cu uleiul de cânepă, pe care îl ador).

Am mai crescut şi încerc să văd şi partea de business aici. Dacă aş fi o companie, m-ar interesa să ofer produse sigure şi cu durată de viaţă mai mare, nu de doar 2-3 luni. Posibil ca între fabricare şi magazin să treacă acele 2 luni şi produsul meu să ajungă deja alterat pe rafturi. Aş da faliment imediat. Dacă mi-aş deschide un brand de cosmetice, cu siguranţă că aş fi obligată să mă gândesc la scală mare dacă folosirea minunatelor uleiuri cu durată de viaţă mică nu va fi un dezastru pentru creditul la bancă. M-aş gândi la ce costuri voi avea şi la ce preţ va trebui să calculez pentru a îmi amortiza cheltuielile cu un produs minunat şi s-ar putea să văd că pragul meu de rentabilitate ar fi atins dacă aş vinde la de 5 sau 6 ori costurile de producţie. Pentru că voi urmări şi profit, şi reinvestire, şi teste, şi chirie, şi utilaje, şi reclamă... Şi uite aşa , din perspectiva home made-ului care spune "da de ce mie imi iese acasa o crema de 50ml la 15 lei si l'oreal o vinde cu 200?! jos hotii!", privesc lucrurile simplist. Cine spune ca te costă 15 lei face un calcul sumar al unui recipient (preţ de retail 5 sau 6 lei) şi restul ingrediente simple pentru o textură lejeră. Pentru el alte costuri nu există, nu consideră materialele de unică folosinţă, curentul electric, bateriile, amortizarea ustensilelor, timpul pentru crearea reţetei, pentru manufactură, pentru curăţare etc.) greşeşte. Costurile sunt cel puţin duble, pentru că nu suntem în stare să le calculăm corect (de exemplu am nevoie de 4 seringi diferite ca să extrag 4 ingrediente diferite, deja aici am 2 lei cheltuiţi pentru că o seringă costa .5 lei şi nu o mai folosesc a doua oară ca să nu contaminez ingredientele). Aşa că e firesc ca o mare companie care va avea costuri uriaşe (la scală) nu va dori să aibă pierderi sau produse de aruncat la coş şi va folosi uleiurile vegetale la procent mic (1, 2% poate?) şi va suplini cu trigliceride de cocos (caprylic/capric triglycerides), ulei de jojoba sau diferiţi esteri.

Aşa că avantajul hand made-ului este acela că putem controla ce punem (şi cât) în produsele noastre, doar că ce e bun pentru două creme făcute azi să ne ţină o lună nu este bun pentru 200.000 de creme făcute pe zi, în fiecare zi. Dacp ne gândim economic, la costuri, şi nu la lumea ideală în care toată lumea vrea să facă binele universal şi să îţi dea cămaşa de pe spate .

sâmbătă, 2 august 2014

Review: Jason Pure Natural Sun - Facial Natural Sunscreen , Broad Spectrum SPF 20

Acum catva zile (bune) vă povesteam pe FaceBook că am început să testez un produs cu protecție solară. Mă rog, nu am spus  toate cuvintele, doar am publicat lista de ingrediente și cine are suficiente cunoștințe în acest domeniu, a identificat câteva filtre solare, de unde și deducția că... este o cremă care oferă protecție solară.

Care este deci produsul testat? Acesta:


Ce spune produsul despre el însuși?

Mai jos descrierea de pe site-ul Organic Baby:

Crema cu protectie solara pentru fata SPF 20 este ultra pura, hipoalergenica, nu contine uleiuri esentiale, se absoarbe usor si protejeaza pielea de soare (ce ar putea duce la imbatranirea prematura).

Aceasta crema cu protectie solara SPF 20 este imbogatita cu antioxidanti special selectati, ca extract de seminte de grapefruit si extract de ceai verde.

Ideala pentru uz zilnic, nu blocheaza porii.

Crema este transparenta si poate fi folosita chiar si sub machiaj, nu va schimba nuanta fondului de ten.
Aplicati cu 15-20 de minute inainte de expunerea la soare.

Care este lista de ingrediente?

Active Ingredient: homosalate - 7.5%
octocryylene - 5%
ethylhexyl salicylate - 3%
titanium dioxide - 2%

(nota mea: total 17.5% ingrediente filtre solare)

Inactive ingredients: aqua (water), cetearyl alcohol, glycerin, caprylic/capric trygliceride, dimethicone, cetyl alcohol, CP/hexadecene copolymer, glyceryl stearate SE, aloe barbadensis leaf juice*, camellia sihensis leaf extract*, vitis vinifera (grape) seed extract, cetearyl olivate, polysorbate 60, silica, sodium stearoyl glutamate, sorbitan olivate, tocopheryl acetate, xanthan gum, alcohol, benzoic acid, dehydroacetic acid, phenoxyethanol



Care sunt observațiile mele? 

Să o luăm pe rând:

1. Lista de ingrediente:


  • homosalate: absoarbe radiațiile UVB (290-320nm)
  • octocrylene: absoarbe radiațiile UVB (290-320nm)
  • ethylhexyl salicylate: absoarbe radiațiile UVB (290-320nm), este emolient, lasă o peliculă pe suprafața pielii, rezistent la apă
  • titanium dioxide - reflectă radiațiile UVA2 (320-340 nm) și UVB (290-320 nm), stabil în prezența luminii, dar nu reflectă întregul spectru de radiații UVA (UVA1 - 340-400nm)

Cu alte cuvinte, crema prezintă o combinație de ingrediente care absorb sau reflectă radiația UVB, însă stă slab la capitolul reflectare radiații UVA.

B. RESTUL INGREDIENTELOR


De remarcat faptul că, fiind o cremă fabricată în SUA, ingredientele active (filtrele solare) sunt trecute pe etichetă separat, împreună cu procentul folosit, iar ingredientele inactive sunt trecute în orine descrescătoare. Este greu să estimăm foarte precis procentul în care ele sunt folosite, ar fi ajutat foarte mult dacă ingredientele active rrau strecurate și ele pe acolo.
  • aqua (water), apă
  • cetearyl alcohol, alcool gras, emolient, agent de modificare a vâscozității
  • glycerin, glicerină, umectantul cel mai întâlnit. Posibil să fie folosit în pricent de 3-5%
  • caprylic/capric trygliceride, trigliceride extrase din uleiul de cocos, emolient non gras, bine tolerat de orice tip de piele
  • dimethicone, silicon oclusiv (formează o barieră protectoare pe piele, împiedică pierderea de apă transpeidermală)
  • cetyl alcohol, vezi cetearyl alcohol
  • VP/hexadecene copolymer, copolimer film forming, asigura buna dispersia a pigmentilor, ajută în reținerea apei pe piele (water binding). Atenție, în descrierea produsului este o mică greșeală: este scris CP in loc de VP (honest mistake, C e lângă P pe tastatură)
  • glyceryl stearate SE, emulsifiant, are rolul de a ține apa și uleiul la un loc
  • aloe barbadensis leaf juice*, suc de  aloe vera, antiiritant, ajută în hidratare. Procentul folosit este destul de mic, suntem cu o buna aproximatie sub linia de 2%
  • camellia siensis leaf extract*, extract de ceai verde, antioxidant. Folosit cu siguranță în procent foarte mic, devreme de glicerina, pe care o bănuiesc la 3-5%, este atât de sus pe lista de ingrediente
  • vitis vinifera (grape) seed extract, extract de sâmburi de struguri , ca și mai sus: antooxidant folosit în procent destul de mic. atenție, la traducerea proprietăților cremei a fost confundat extractul de semințe de grapefruit cu extractul de semințe de strugure.
  • cetearyl olivate, emulsifiant (vine la pachet cu sorbitan olivate de mai jos - emulsiviantul numit Olivem 1000, care formeaza cristale lichide ce asigura o buna compatibilitate cu pielea)
  • polysorbate 60, emulsifiant 
  • silica, siliciu, absorbant de  sebum și agent de modificare a texturii și consistenței
  • sodium stearoyl glutamate, emulsifiant
  • sorbitan olivate, vezi mai sus, cetearyl olivate
  • tocopheryl acetate, antioxidant, vitamina E. Procentul este foarte mic. 
  • xanthan gum, guma xanthan, agent de modificare a vâscozității
  • alcohol, iritant, nu are nevoie de introducere. NU este problematic, este folosit sub 1%
  • benzoic acid, de aici în jos avem complexul conservant al produsului. Este sub linia de 1%; dar nu inseamnă că este cel mai mic din toată lista. Phenoxyethanol este folosit la 1% in compoziții pentru a fi eficient, iar obligația de a lista toate ingredientele de sub linia de 1% în ordine descrescătoare nu există, din ce știu eu, așa că producătorii își pot lista ingredientele în funcție de nevoile de marketing
  • dehydroacetic acid
  • phenoxyethanol
Crema se prezintă deci ca o emulsie albă, destul de vâscoasă și compactă atunci când iese din recipient. Am fost sceptică la început, pentru că tenul meu gras nu se împacă defel cu produsele prea emoliente și prea vâscoase. Surpriza a constat în faptul că este totuși foarte ușor absorbită și nu lasă pe piele o senzație de prea gras și, așa cum mă așteptam, nici un fel de urme albe. Dacă dau cu mâna pe piele, cu siguranță nu o simt prea grasă, dar nici mată. Luciul nu este deranjant și, ceea ce mă bucură foarte tare, nu mi-a pricinuit vreun coș de când o folosesc. Mai jos vedeți palma mea perpendiculară pe podea și crema care este suficient de compactă încât să nu alunece. Aceea este și cantitatea pe care am aplicat-o pe ten azi dis de dimineață.



Dacă mă uit la lista de ingrediente, știind deja din discuțiile cu prietenii mei din afara țării care lucrează chiar în această industrie, procentele antioxidanților sunt foarte mici. O companie, atunci când angajează un chimist cosmetic, îi spune ce tip de produs dorește și care este bugetul în care dorește să se încadreze. Pentru că o companie care vinde ceva , nu o face ca și act de caritate, vinde pentru a obține profit DUPA plata angajaților, chiriei, materiilor prime și materialelor, a cheltuielilor fixe și a altor cheltuieli. Asta înseamnă că majoritatea ingredientelor cheie, care sunt și destul de scumpe, se vor găsi de multe ori în procente destul de mici, pentru a asigura un grad de profitabilitate ridicat. Acest lucru nu e de speriat, pentru că unele ingrediente sunt benefice la procente foarte mici. Pentru altele, un procent mic e uneori insignifiant. Nu știu care este procentul antioxidanților de pe etichetă, dar având recent ocazia să mă uit pe câteva formule cosmetice ale celor de la Body Shop, tind să cred că, cine produce la scală mare (sute de mii de produse) și care dorește să aibă costuri eficiente, va folosi ce este foarte scump în procent mic. Eu bănuiesc că ambele sunt sub limita de 1 sau 2%, ceea ce în principiu nu este rău. Și pentru mine când formulez încerc să nu mă ridic peste acest procent.

Crema conține un procent destul de mare de emulsifianți și stabilizatori, ceea ce explică textura destul de vâscoasă. Totuși, textura este ușoară și dacă și tenul meu foarte gras se împacă bine cu ea, cu siguranță un ten normal sau uscat s-ar putea înțelege bine cu această cremă.

Mă bucur să văd că nu conține avobenzone, care este un filtru solar instabil la lumină. 

C. CUM SE FOLOSESTE

Crema cu protecție solară trebuie aplicată în strat generos, se spune, cu 20-30 de minute înainte de expunerea la soare. Dacă vorbim de o cremă ce conține doar filtre fizice, expunerea se poate face imediat.

Deoarece acum este vară, cu siguranță că SPF 20 nu este de folos dacă ne expunem la soare. Dacă însă avem muncă de birou, care înseamnă că ne vede soarele 20 de minute dimineața și 20 seara, în rest stăm undeva în semi întuneric și eventual mai avem și filtre UV aplicate pe geamuri, crema este numai bună. Eu o folosesc zi de zi, de când am cumpărat-o, în zilele în care stau doar în interior. Dacă este nevoie să ies la lumina puternică, aplic peste ea un strat generos de protecție SPF 50.

Cât aplic? 3 pompițe full pe tot tenul, 4 dacă iau în considerare și decolteul. Se întinde foarte ușor și asta îmi place, nu ia o veșnicie să fie aplicată spre deosebire de o cremă cu filtre fizice , unde am remarcat că ai nevoie de câteva secunde în plus pentru a o uniformiza. Mișcările sunt blânde, din centru spre tâmple. 

Raport cantitate/preț? Unul foarte bun, spun eu: 85 RON/120g

D. CONCLUZII

Este o cremă care protejează de spectrul radiațiilor UVB, dar este deficitară la protecția UVA. Textura densă/vâscoasă este suficient de ușoară și se absoarbe repede chiar și pe tenul meu gras predispus la acnee și sunt FOARTE fericită să spun că nu mi-a provocat nici puncte negre și nici acnee, în condițiile în care nu am schimbat altceva în rutina zilnică (curățare, tonifiere, acid salicilic, hidratare si SPF). Este mai degrabă nimerită pentru anotimpurile reci (unde este un plus faptul că se simte mai emolientă, iarna și toamna e nevoie de un plus de protecție), vara nu vă recomand să o aplicați decît dacă stați în interior sau daca va expuneți la soare extrem de puțin. Și așa, ar fi ideal sa o reaplicați înainte de a ieși la soare, transpirația îi va reduce din eficiență. O recomand mai cu seamă tenurilor normale spre uscate, tenul gras  putând să nu reacționeze la fel de bine ca al meu. Dacă peste ea mai folosiți un BB cream cu SPF mare, ar putea fi acceptabil atâta timp cât nu transpirați și dacă reaplicați produsul cu SPF la nevoie (la cîteva ore).

Un mare MARE plus este acela că, deși am aplicat generos pe ten și pleoape, nu m-au usturat niciodată. Cu emulsia mea favorita SPF 50 e nevoie să am mare grijă dacă ajunge în zona ochilor, pentru că mă irită destul de tare și pe o perioadă de timp îndelungată.

Aplicați o cantitate generoasă, 1.25ml minim pentru a avea protectia SPF 20. Eu estimez că, pentru mărimea feței mele, 3 pompite sunt suficiente (4 daca includ și decolteul). Dacă aplicați mai putin, aveti protecție mult mai redusă și va trebui sa reaplicați crema mai des pentru a vă feri de radiații. Nu știu dacă este potrivită și ca bază pentru machiaj, eu folosesc foarte rar fond de ten așa că nu pot să vă spun dacă este eficientă. Cu siguranță nu scoate în evidență zonele de piele uscată, ceea ce este un atu înainte a a aplica un fond de ten sau o pudră.

Îl puteți achiziționa de aici și îl consider o investiție bună pentru zilele în care nu ieșiți din casă și totuși aplicați ceva protecție solară, foarte importantă mai ales dacă aveți în rutina voastră de zi cu zi exfolianți sau retinol, pentru a minimiza riscul de a vă irita pielea.